Anul 2015 promite să fie un an captivant pentru pieţele din zona balcanică, având în vedere că termene stabilite au fost îndeplinite.
Este aşteptată lansarea, anul viitor, a două burse de energie electrică pentru ziua următoare – în Croaţia şi Serbia. Acestea fuseseră stabilite iniţial pentru primul trimestru al anului 2015 dar datele exacte urmează a fi confirmate. Un semn de întrebare este referitor la Bulgaria, traderii fiind sceptici referitor la lansare înainte de 2016.
Proiectul bursei bulgare trenează de câţiva ani. Ultimul termen de lansare cunoscut, provenit din planul de afaceri al proiectului, era sfârşitul anului 2014, dar compania Independent Bulgarian Energy Exchange (IBEX) a păstrat tăcere până acum referitor la orice detalii viitoare.
Odată constituite şi funcţionale, bursele ar trebui să furnizeze preţuri de referinţă pentru fiecare dintre aceste pieţe de energie electrică puternic lipsite de lichiditate şi opace. Mai mult decât atât, acestea sunt considerate ca un pas înainte către integrarea pieţelor din regiunea sud-estică cu restul Europei.
Serbia şi-a exprimat deja intenţia de a se alătura iniţiativei de cuplare 4M a pieţelor din Ungaria, România, Slovacia şi Republica Cehă, cel mai curând în anul 2016, în timp ce Croaţia urmează să ia o decizie dacă să se alăture aceleiaşi iniţiative sau să meargă împreună cu Slovenia şi Italia ca parteneri potenţiali de cuplare.
Oricum, traderii au exprimat îngrijorare referitor la potenţiale aspecte de lichiditate în privinţa tuturor celor trei burse, afirmând că o bursă comună în Balcani ar fi reprezentat o opţiune mai bună.
Bulgaria va trebui să găsească o soluţie permanentă pentru sistemul său electroenergetic încercat, care acumulează un deficit de 128 milioane euro pe trimestru în principal datorită obligaţiilor stabilite companiei tradiționale NEK, aflată în proprietatea statului, de a achiziţiona energie electrică produsă din surse regenerabile şi convenţionale.
Ţara aşteaptă o decizie a Comisiei Europene privind aspecte referitoare la potenţial ajutor de stat legat de tarifele feed-in pentru energie regenerabilă şi contractele de achiziţie pe termen lung cu centrale de producere a energiei electrice pe bază de cărbune privatizate. În cazul în care Comisia aprobă renegocierea şi modificarea celor două scheme, producătorii pe bază de surse regenerabile şi o serie de producători pe bază de cărbune ar putea fi orientaţi către piaţa liberă, în timp ce NEK ar putea avea o binevenită relaxare a datoriei.
Întrebarea referitoare la tariful de export al energiei electrice al Bulgariei rămâne deschisă, fără nici o indicaţie de la reglementatorul din domeniul energiei dacă este probabil să fie crescut, scăzut sau eliminat anul viitor.
În Serbia, piaţa va fi pe deplin liberalizată începând de la 1 ianuarie, consumatorii finali primind dreptul de a-şi alege furnizorul.
Compania de utilităţi aflată în proprietatea statului sârb, EPS, se pregăteşte pentru extinderea activităţilor sale de tranzacţionare în Ungaria şi Slovenia. În acelaşi timp, compania lucrează la rezolvarea problemelor referitoare la producţia pe bază de cărbune cauzate de inundaţiile care au avut loc în luna mai a anului trecut, traderii aşteptându-se ca EPS să revină pe poziţie de vânzare începând din trimestul II al anului 2015.
Pentru restul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene din regiunea balcanică, paşii către liberalizarea şi integrarea pieţei vor rămâne pe agendă, fiecare dintre acestea în etape diferite de dezvoltare. Irina Peltegova