Proiectul de restructurare a sistemul energetic, pe care Guvernul intentioneaza sa îl aprobe în acest an, prevede unificarea capacitatilor de productie din sectoarele termo, hidro si nuclear în structuri capabile sa produca la un pret mediu de 42 euro/MWh, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.

În prezent, preturile variaza mult, în functie de sectorul de productie. Daca la hidrocentrala Portile de Fier pretul este de 7 euro/MWh, termocentralele din Bucuresti produc energia cu 73 euro/MWh. Valori intermediare se regasesc la complexurile Craiova, Turceni si Rovinari (45-46 euro/MWh) si la centrala nuclearelectrica de la Cernavoda - 36 euro/MWh.

Proiectul de restructurare este conceput pe baza unui studiu efectuat de catre Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE) care include mai multe scenarii, pentru perioada 2005-2020.

Primul scenariu prevede înfiintarea unei companii care sa includa toate unitatile de productiei a energiei electrice, cu exceptia complexurilor de la Turceni, Craiova si Rovinari. 

Compania ar urma sa includa centrala nuclearelectrica de la Cernavoda, unitatile apartinând Hidroelectrica si centralele termice din subordinea Termoelectrica. Productia realizata s-ar ridica, pâna în 2020, la o cantitate totala de 615.655 GWh, cu un pret de productie de 41,27 euro/MWh.

Anul trecut, productia de energie realizata în România de capacitatile din structura actuala de organizare a totalizat 59.389 GWh.

Cele trei complexuri - neincluse în noua societate - ar urma sa asigure fiecare, în acelasi interval, o cantitate de energie cuprinsa între 82.000 si 120.000 GWh, la un pret de circa 45 euro/MWh.

A doua varianta prevede constituirea unei companii care sa reuneasca toate capacitatile, mai putin cele trei complexuri si centralele termice din Bucuresti. Pretul de productie ar urma sa ajunga la 38,3 euro/MWh, pentru o cantitate totala de aproximativ 562.595 GWh.

Al treilea scenariu propune formarea a doua noi entitati prin comasarea de societati din sectorul termo, hidro si nuclear.

Din prima entitate ar urma sa faca parte Nuclearelectrica, complexurile energetice Craiova si Turceni, termocentralele din Braila si hidrocentralele din judetul Vâlcea, iar a doua enitate ar include societatea Hidroelectrica, complexul energetic de la Rovinari, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, precum si termocentralele din Deva, Paroseni, judetul Mures si Bucuresti.

Cele doua companii ar produce cantitati de energie electrica aproape identice, de aproximativ 456.000 GWh, dar la un pret diferit, de 40,6 euro/MWh, respectiv de 42,7/MWh.

O alta varianta luata în calcul prevede înfiintarea tot a doua entitati, cu societati din sectoarele termo, hidro si nuclear. Prima ar urma sa includa Nuclearelectrica, complexurilor energetice Craiova si Turceni, termocentralele din Braila si hidrocentralele din judetul Vâlcea, iar din a doua entitate ar face parte Hidroelectrica, complexul energetic de la Rovinari, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, precum si termocentralele din Deva, Paroseni si judetul Mures.

Termocentralele din Bucuresti - care nu sunt prezente în aceasta varianta - ar putea fi transferate autoritatilor locale, ceea ce ar permite celei de-a doua entitati sa produca la un pret mai mic, de 39,2 euro/MWh.

Ultimele doua scenarii analizate de Guvern vizeaza realizarea a trei noi entitati care sa includa societati din sectoarele termo, hidro si nuclear, termocentralele din Bucuresti fiind din nou luate în calcul doar în una din cele doua variante.

Din prima entitate ar urma sa faca parte Nuclearelectrica, complexul energetic Turceni, hidrocentrale si termocentralele din Braila, iar a doua ar include complexul energetic Rovinari, termocentralele din judetul Mures si hidrocentrale din judetul Vâlcea.

Sistemul ar permite primei unitati sa produca o cantitate totala de energie de 428.110 GWh, la un pret de 41,2 euro/MWh, iar cea de-a doua entitate ar asigura 145.108 GWh, la un pret de 42,3 euro/MWh.

A treia entitate ar include hidrocentrala Portile de Fier, complexul energetic din Craiova, Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare, termocentralele din Deva, Paroseni si, eventual, Bucuresti.

În cazul în care termocentralele din Bucuresti ar fi incluse în aceasta entitate, cantitatea de energie s-ar ridica la 341.226 GWh, la un pret de 41,7 euro/MWh. Fara termocentralele din Capitala, care ar urma sa fie transferate autoritatilor locale, cantitatea de energie produsa s-ar reduce la 288.167 GWh, cu un pret pe MWh de circa 36 euro.

Restructurarea sectorului de energie presupune investitii totale de aproximativ 7,25 miliarde euro pentru reabilitarea unitatilor si programe de protectie a mediului, pe care societatile incluse în sistem ar trebui sa le efectueze în perioada 2005-2020.

Guvernul mai intentioneaza sa transfere termocentrala Palas (judetul Constanta) si centrala termoelectrica din Galati în administrarea consiliilor locale si sa închida centralele de energie termica din Borzesti (judetul Bacau) si Doicesti (judetul Dâmbovita). Fondurile necesare închiderii celor doua centrale ar urma sa fie suportate de catre companiile nou-create.

Ministrul Economiei si Comertului a declarat agentiei MEDIAFAX, în urma cu circa doua saptamâni, ca intentioneaza sa restructureze productia energetica la nivel national pâna la sfârsitul acestui an, prin combinarea unor termocentrale cu hidrocentrale.

El a explicat ca variantele analizate prevad înfiintarea unor structuri pe regiuni, denumite Carpati si Muntenia.

Potrivit ministrului, elementul cheie al proiectului este combinarea unitatilor astfel încât sa existe un echilibru al productiei de electricitate, iar pretul sa fie mentinut relativ redus.

În ceea ce priveste pretul de productie, acesta ar trebui sa se situeze sub nivelul de la complexurile energetice, care produc energie în principal în termocentrale.

Realizarea proiectului depinde - potrivit ministrului de resort - de obtinerea aprobarii Comisiei Europene si a Consiliului Concurentei pentru stergerea datoriilor Termoelectrica, astfel încât activitatea structurilor nou-create sa nu fie afectata de aceste datorii.

 În cazul în care pozitia autoritatii de concurenta nu va fi comunicata în timp util, proiectul ar putea fi amânat pâna în primavara viitoare.

(MEDIAFAX)