Bucuresti, 8 dec /Agerpres/ - Costul pe care va trebui sa-l suporte România pentru a fi în conformitate cu angajamentele luate fata de Uniunea Europeana /UE/ în materie de reducere a emisiilor de CO2, se ridica la 6,1 miliarde euro pâna în 2015, si la 12,5 miliarde euro pâna în 2020, arata un raport întocmit de Centru Român pentru Politici Europene /CRPE/, remis marti Agerpres. Potrivit sursei citate, contributia consta, în principal, din cresterea cotei energiei regenerabile si proiecte de eficienta energetica în cladiri rezidentiale, industrie, transport. Acelasi document avertiza, în urma cu câteva zile, ca o parte dintre unitatile de generare de energie electrica (Turceni, Rovinari, etc) vor trebui închise treptat din cauza emisiilor de azot si dioxid de sulf. Conditia ca aceste centre sa ramâna deschise este legata direct de investitiile viitoare pentru ca acestea sa functioneze `curat`. `Valoarea totala a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, în timp ce investitiile necesare în productia de energie electrica ar fi de pâna la 35 de miliarde de euro în urmatorii 10 ani, doar pentru a aduce generarea de energie termica la standardele de eficienta si emisie internationale`, se noteaza în raportul citat. Conform CRPE, desi investitorii s-au înscris la privatizarea productiei de energie electrica înca din anul 2004, Executivul a oprit complet orice astfel de idei în 2005 si `nu intentioneaza sa vânda productia de energie electrica în viitorul apropiat, în ciuda angajamentelor din Energy Road Map 2003-2013, de când s-a negociat Capitolul 14 Energie la aderarea la UE`. În privinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, studiul remarca angajamentul luat de România în conformitate cu Protocolul de la Kyoto prin care suntem obligati micsoram cantitatea cu 8 la suta pâna în 2012 fata de cea din 1989. Cu alte cuvinte, României îi este permis sa produca 1,279 miliarde tone dixid de carbon (CO2) între anii 2008-2012. România, care domina Europa alaturi de Germania si Polonia în privinta ponderii cantitatii mici de CO2, beneficiaza de `drepturi de poluare`, numite unitati ale cantitatilor atribuite /AAU/. În prezent, tara noastra are dreptul sa aiba aproximativ 350 milioane de AAU, ce pot fi vândute altor tari (Japonia, state din Europa de Vest). `În ultimii ani, guvernul român a fost nedecis în privinta celor doua optiuni. Acum guvernul se confrunta cu o alegere dificila: sa vânda AAU la un pret scazut în lunile urmatoare (dupa ce legislatia necesara este adoptata), sau sa riste sa le piarda cu totul daca un nou acord international post-Kyoto nu va permite ca AAU sa fie raportate dupa 2012`, se arta în raportul CRPE. La ora actuala, din pricina acestor ezitari, dar si a scaderii preturilor din piata, autoritatile române spera sa obtina aproximativ 8-10 euro/tona. România, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de dioxid de carbon, în urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat în 2008 pe locul noua în Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE). Emisiile de dioxid de carbon verificate ale României au scazut în 2008 cu 8,7 la suta fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.AGERPRES/ (Daniel Badea, AS) |