Financial Times: România sustine initiativa UE de divizare obligatorie a companiilor de energie Ministrul Energiei din Danemarca, sustinut de Marea Britanie, Spania, Olanda, Belgia, Suedia, Finlanda si România, i-a adresat lui Andris Piebalgs, comisarul european pentru Energie, si lui Neelie Kroes, comisarul european pentru Concurenta, un document prin care încearca sa influenteze propunerile în domeniul energetic pe care le vor prezenta autoritatile de la Bruxelles în luna septembrie. Cele opt state si-au afirmat sustinerea pentru perspectiva anuntata de Comisia Europeana în luna ianuarie, potrivit careia metoda optima pentru asigurarea unui cadru competitiv pe piata europeana a energiei este divizarea marilor companii de profil, precum E.ON (Germania), EDF (Franta) si Eni (Italia), care au o pozitie dominanta pe pietele nationale. Comisia a propus separarea operatiunilor de vânzare de electricitate si gaze naturale de cele de administrare a retelelor de distributie, proiect care vizeaza decentralizarea la nivelul conducerii companiilor de energie. Mai multe state din Uniunea Europeana, conduse de Franta si Germania, s-au opus însa puternic acestor propuneri. La finele unei reuniuni a ministrilor Energiei din UE care a avut loc în luna iunie, Piebalgs a declarat ca se afla într-o situatie "foarte foarte dificila" si opozitia manifestata de majoritatea statelor europene ar putea conduce la abandonarea proiectului Comisiei de descentralizare a sectorului energetic. O varianta alternativa a autoritatilor de la Bruxelles propune un compromis, conform caruia furnizorii de energie sa îsi poata mentine drepturile de proprietate asupra retelelor de transport de gaze naturale si electricitate, însa accesul la aceste sisteme sa fie controlat de companii noi, independente. Acest plan ar putea beneficia de sustinerea Germaniei. Statele care au semnat însa documentul transmis Comisiei Europene sustin ca la reuniunea ministeriala de pe 6 iunie "o majoritate clara s-a aratat în favoarea proiectului de descentralizare a conducerii la nivelul de distributie". "Nu consideram niciunul dintre argumentele în favoarea modelelor alternative de separare a operatiunilior de productie si vânzare de cele de transmisie convingator", adauga statele în document. Opozitia puternica manifestata însa de catre Franta si Germania a determinat multi observatori din industrie sa concluzioneze ca cel mai probabil rezultat va fi o solutie de compromis, care va implica un model alternativ la planul de separare a proprietarilor companiilor energetice. Data de 1 iulie ar trebui sa marcheze liberalizarea concurentei pe pietele de vânzare de energie din UE. Autoritatile de la Bruxelles se tem însa ca aceasta zi va reflecta numai progresele lente înregistrate de unele state UE în domeniul energetic. Desi consumatorii vor avea libertatea alegerii unui nou furnizor, unii oficiali se întreaba în ce masura este posibila aparitia unor concurenti suficient de puternici pentru a tempera influenta companiilor cu o pozitie dominanta de pe pietele nationale. "Deschiderea pietei la 1 iulie este într-adevar o piatra de temelie, dar nu reprezinta un progres suficient. Trebuie corelata cu integrarea pietelor nationale si descentralizarea eficienta a companiior energetice", a declarat John Mogg, seful grupului autoritatilor de reglementare din domeniul energiei din Europa. Îndeplinirea acestor standarde conditioneaza atingerea nivelului dorit de siguranta a livrarilor, libertate a alegerii pentru clienti si concurenta, a adaugat el. (Alexandra Boteanu, alexandra.boteanu@mediafax.ro) |