Eficienta pietei de energie în sprijinul securitatii alimentarii cu energie electrica

• Opiniile traderilor asupra problemelor pietei de energie din Romania;
• Raporturile intre mediul extern si managementul schimbarii in cadrul unei societati de distributie a energiei electrice;
• Problemele si provocarile pietei regionale de electricitate in sud-estul Europei si solutiile posibile;
• Gestionarea congestiilor de retea in conditiile liberalizarii pietei de energie electrica;
• Piata de energie si securitatea alimentarii in conditiile dezvoltarii energetice durabile;
• Piata de energie si evenimentele de forta majora in sistemul electroenergetic;
• Rolul bursei in asigurarea pretului de referinta si a mediului de tranzactionare pentru sustinerea investitiilor eficiente si pentru echilibrarea cerere oferta pe termen lung, mediu si scurt.

Performanta pietei de energie electrica angro din România în contextul provocarilor legislative europene

În data de 12 noiembrie 2008, OPCOM si Comitetul Piete din cadrul Colegiului Institutului National Român pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie - IRE au organizat Masa Rotunda: “Performanta pietei de energie electrica angro din România în contextul provocarilor legislative europene”.
Îndelungata dezbatere de catre Uniunea Europeana în acest an a unui al treilea pachet legislativ, opiniile fiind împartite, precum si propunerea în chiar ziua urmatoare desfasurarii Mesei Rotunde de catre Comisie a unui pachet amplu de masuri în domeniul energetic care da un nou elan securitatii energetice în Europa sprijinind propunerile 20-20-20 privind schimbarile climatice, pachet care trebuie aprobat pâna în luna decembrie ne face sa ne întrebam unde se afla piata de energie electrica din România din punctul de vedere al conformitatii cu legislatia UE, dar si din punctul de vedere al performantei. Simpla conformitate nu conduce întotdeauna la performanta reala.
Faptul ca în mod independent doua rapoarte de notorietate europeana foarte diferite în strategia si maniera de abordare a procesului de evaluare plaseaza piata de energie electrica din România pe unul din primele locuri în Europa, în contextul dezbaterilor legislative amintite, a determinat organizarea unei dezbateri privind criteriile obiective de evaluare si masura în care piata din Romania îndeplineste exigentele acestor criterii.
Rapoartele amintite sunt elaborate de Data Monitor (acesta plaseaza România pe locurile 7-8 la egalitate cu Italia în baza unor criterii si analize proprii) si de Moffatt Associates, care plaseaza România pe locul 8 în Europa. Raportul Moffat reprezinta concluziile unei cercetari finantate de Comisia Europeana în vederea evaluarii factorilor având impact în prezent si în viitor asupra lichiditatii si eficientei pietei de energie electrica. Programul de cercetare s-a desfasurat în perioada ianuarie–mai 2008, implicând participarea si exprimarea opiniilor de catre reprezentantii reglementatorilor, operatorilor de transport si sistem, burselor si traderilor din Europa. Diferenta substantiala între modul în care aceste evaluari au fost efectuate si convergenta rezultatelor finale ar trebui sa ridice semne de întrebare asupra usurintei si lipsei de argumente cu care se fac adesea aprecieri asupra performantei pietei de energeie electrica din România.
Organizatorii Mesei rotunde au propus o discutie pe baza de fapte si cifre având drept cuvinte cheie si directii de analiza criteriile utilizate de cele doua rapoarte mentionate: stadiul de dezvoltare, gradul de concurenta, potentialul de interconectivitate, numarul traderilor activi, volumul tranzactiilor, numarul noilor intrati, transparenta, influenta participantilor dominanti, reprezentativitatea pretului spot, tranzactionarea forword.
Au raspuns invitatiei de a formula opinii pe aceste teme reprezentantii operatorului de transport si sistem, ai operatorului pietei, ai unui participant la piata si un analist independent.
A fost subliniata în timpul discutiilor importanta asigurarii unui acces facil si nediscriminatoriu la datele relevante functionarii pietei, precum si rolul important pe care fiecare OTS îl are în asigurarea cadrului organizatoric si logistic necesar realizarii transparentei. La fel de importanta este însa si mentinerea unui echilibru între transparenta si confidentialitate pentru a nu leza interesele comerciale ale unor participanti la piata sau a prejudicia securitatea sistemului. Anumite informatii pot fi protejate prin legislatia nationala sau prin contracte de confidentialitate între parti.
În conditiile în care piata reglementata si piata concurentiala vor coexista înca pentru câtiva ani, Nuclearelectrica apreciaza ca utile si necesare:

• stabilirea unei strategii privind etapele de reducere a cantitatilor de energie care vor fi vândute pe piata angro reglementata de producatorii de energie din România si fixarea unei politici de stabilire a preturilor reglementate, atât pe piata angro, cât si pe piata cu amanuntul;
• dimensionarea cotei procentuale din productia sa de energie cu care fiecare producator participa la piata reglementata în corelatie cu ponderea producatorului respectiv în productia totala de energie electrica a tarii, pentru eliminarea tratamentului discriminatoriu între producatori, precum si între consumatorii captivi, pe de o parte, si consumatorii eligibili, pe de alta parte;
• îmbunatatirea metodologiei si practicii de stabilire a pretului reglementat pentru producatori, pentru a se asigura acoperirea prin pretul reglementat a tuturor costurilor legate de productia de energie.

• În ciuda largului segment reglementat care limiteaza dezvoltarea pietei cu amanuntul, România a implementat în ultimii 10 ani modelul european de piata de energie electrica liberalizata conform directivelor europene si celor mai bune practici;
• faptul este recunoscut de rapoartele de specialitate întocmite sau finantate de CE, dar si de rapoarte independente;
• datele reproduse aditional, în principal provenind din statisticile OPCOM privind pietele administrate confirma cele de mai sus si ilustreaza ierarhiile generate de rapoarte, conform criteriilor utilizate de acestea;
• evolutia ascendenta a preturilor în România în general si în pietele administrate de OPCOM în particular nu se datoreaza unor disfunctionalitati sau a unor presupuse deficiente de model, ci se încadreaza în tendinta curenta în pietele europene;

Vineri, 23 februarie 2007, comisarul european pentru energie Andris Piebalgs a facut o vizita în România. Capitala României nu a fost un jalon într-un turneu în tarile Uniunii Europene (UE) sau în tarile ultimului val, ci o tinta precisa. Dupa venirea joi de la Bruxelles, întrebat vineri care este urmatoarea tinta a calatoriei, Andris Piebalgs a raspuns simplu si natural: Bruxelles. Comisarul pentru energie nu a venit pentru a analiza situatia pietei de energie electrica din România, într-un moment în care oricine ar fi avut tentatia sa o faca. A venit în schimb pentru a promova noua strategie energetica a UE, în contextul eforturilor României de a-si redefini strategia energetica nationala. Comisarul nu a criticat piata de energie electrica, ci a integrat România contextului general european, adresîndu-ne aceleasi solicitari ca si celorlalte 26 state membre.
Comisarul Piebalgs venea la Bucuresti dupa o intensa activitate de promovare a unei noi viziuni si a unei noi strategii, si dupa publicarea în 10 ianuarie a propunerii privind un pachet integrat de masuri privind energia si schimbarile climatice.
Cu aceasta ocazie, comisarul european pentru energie afirma: „Daca astazi luam deciziile corespunzatoare, Europa poate fi liderul mondial al unei noi revolutii industriale: dezvoltarea unei economii cu nivel scazut de carbon. Ambitia noastra de a crea o piata interna functionala, de a promova un amestec energetic curat si eficient, precum si de a face alegerile cuvenite în domeniul cercetarii si dezvoltarii va determina daca vom fi lideri în cadrul acestui nou scenariu sau daca îi vom urma pe altii” (Bruxelles, 10.01.07, IP/O7/29).
Promovarea noii viziuni de catre Andris Piebalgs nu se redusese la elaborarea unui document si la prezentarea acestuia, ci se desfasurase în contextul evenimentelor anterioare, dovedind corelarea politicii interne a comisiei cu o abordare directa si responsabila a politicii externe: întarirea relatiilor cu partenerul norvegian, ratificarea tratatului ECSEE si acordarea statutului de observator în cadrul tratatului pentru Norvegia, Moldova, Ucraina, Turcia, proiectul Euromed, initiativa Baku si parteneriatul UE-Africa.
Toate aceste principii, directii de actiune si actiuni sunt redate mai jos:
- Exploatarea resurselor energetice europene pentru dezvoltarea comuna a statelor membre UE si EEA. În ultimele doua decade ale secolului 20, UE a finantat sute de proiecte de cercetare si dezvoltare, avînd o contributie de 1500 milioane euro la bugetul total de 15 miliarde euro al acestor proiecte. Dezvoltarea exploatarilor petroliere si de gaz din Marea Nordului reprezinta cea mai spectaculoasa ilustrare a rezultatelor acestei finantari. Pentru întarirea cooperarii între Norvegia si UE, într-o conferinta telefonica în 30.08.2006 s-a hotarît infiintarea grupului comun de cooperare UE-Norvegia în probleme de energie. Resursele energetice reprezinta însa o permanenta provocare si UE trebuie sa raspunda acestei provocari printr-o „Politica energetica pentru Europa”. Aceasta politica trebuie sa adreseze: o piata interna pentru crestere economica si locuri de munca, solidaritatea statelor membre, un mix energetic divers, eficient si durabil, un puternic efort pentru eficienta energetica si surse regenerabile pentru a raspunde schimbarilor climatice, tehnologie si inovatie, o voce unica pentru exprimarea în exterior a acestei politici (pentru consultare: Andris Piebalgs, „Care sunt provocarile energetice ale UE?”, „Offshore Northern Seas Conference 2006”, Norvegia, 23.08.2006).
- Disponibilitatea UE de a-si împartasi experienta dincolo de granite este ilustrata de înfiintarea Comunitatii Energetice Sud-Est Europene, cu obiective si termene precise, privind deschiderea pietelor de energie electrica si gaz si înlaturarea barierelor în calea tranzactionarii, precum si de proiectul de cooperare energetica Euromed si initiativa Baku („A doua conferinta ministeriala pentru energie”, Astana, Kazakhstan, 30.11.2006). UE considera ca modelul european este pe cale de a deveni „un pol de atractie” în reglementarea globala în domeniul energiei si a politicilor energetice ecologice, avînd în vedere viabilitatea solutiilor privind liberalizarea pietei de energie electrica pe care Directiva 54/2003 le furnizeaza, precum si a politicilor pentru dezvoltarea si utilizarea surselor regenerabile. Cele noua tari balcanice semnatare ale Tratatului si Comisia Europeana au facut un prim pas catre cooperarea cu alte state prin acordarea statutului de observator Norvegiei, Moldovei, Turciei si Ucrainei în cadrul întîlnirii de la Skopje a ministrilor energiei (pentru consultare: Andris Piebalgs, „Proiectia externa a pietei interne de energie a Uniunii Europene”, discurs de deschidere, „External Energy Policy Conference, Bruxelles, 20.11.2006”, SPEECH/06/712). În timpul vizitei la Bucuresti, comisarul Piebalgs si-a exprimat de asemenea interesul pentru relatiile României cu Moldova, Ucraina si Turcia.
- Dialogul politic UE- Africa (întîlnirea de la Brazaville, octombrie 2006) pentru dezvoltarea parteneriatului energetic reciproc avantajos UE-Africa, avînd în vedere pe de o parte dependenta existenta si cea potential crescînda a Europei de importurile de combustibil din Africa (UE deja îsi asigura 15% din combustibil din Africa, aceasta ocupînd, dupa Orientul Mijlociu, locul doi în privinta resurselor petroliere mondiale) si pe de alta parte dezvoltarea extrem de limitata a accesului statelor africane la utilizarea propriilor resurse pentru dezvoltarea întregului registru de servicii dependente de energie. În acest context, tinînd seama de neomogenitatea tarilor din Africa, unele fiind exportatoare, altele importatoare de energie, împartasirea de catre UE a experientei si transferul de tehnologie în domeniul infrastructurii destinate dezvoltarii regionale si interconexiunilor pot constitui o moneda de schimb pentru importurile de energie (pentru consultare: Andris Piebalgs – „Energie si dezvoltare”, discurs, „External Energy Policy Conference, Bruxelles, 21.11.2006, SPEECH/06/724”).

SI TOTUSI

Pentru a întelege deplin cuvintele adresate celor prezenti la întîlnirea din sala Senatului Universitatii „POLITEHNICA” din Bucuresti, vom reproduce urmatoarele extrase din documentul „O Politica Energetica pentru Europa. Comunicatul Comisiei catre Consiliul European”.

OBIECTIVE SPECIFICE:
- Orice companie din Uniunea Europeana va trebui sa aiba dreptul de a vinde energie electrica si gaz în orice stat membru fara discriminare si dezavantaj;
- Noi interconexiuni trebuie sa permita pietei interne europene sa functioneze adecvat, cu semnale adecvate pentru investitori;
- Diferitele reguli de tranzactionare si standardele tehnice necesare pentru a permite ca tranzactionarea transfrontaliera sa functioneze efectiv trebuie armonizate.
CONCLUZIE:
„Comunicatele cu privire la piata interna europeana si raportul final al investigatiei sectoriale demonstreaza ca regulile si masurile actuale nu au condus la îndeplinirea acestor obiective ... Aceasta situatie nu poate continua.”

Fara îndoiala, vineri, România nu a primit din partea comisarului european pentru energie alta apreciere decît cea pe care Uniunea Europeana însasi a primit-o în ianuarie din partea acestuia. Si aceleasi sugestii de a proceda în continuare.
Dintre raspunsurile comisarului european pentru energie retinem rezervele exprimate asupra legitimitatii solicitarii unor preturi preferentiale de catre marii consumatori de energie si totodata incertitudinea asupra existentei reale a unei marje de pret negociabila între un eventual consortiu al acestora si producatori. Totodata, retinem sublinierea de catre comisar a adevarului neplacut ca vremea energiei ieftine a trecut, adevar ce ar trebui sa ne mobilizeze sa inovam mai mult si sa consumam mai putin.
Nu în cele din urma, retinem exprimarea credintei în rolul burselor de energie electrica de a contribui la crearea unor piete lichide si furnizarea unui pret de referinta corect.

licitatii (metoda bazata pe principii de piata)
explicite (se aloca doar dreptul de utilizare al capacitatilor în interconexiune)
coordonate (se aloca simultan dreptul de utilizare al capacitatii pentru mai mult de o interconexiune)
bazate pe circulatia de puteri (se ia în considerare circulatia de puteri generata de tranzactii si limitarile fizice ale interconexiunilor - capacitatea de transfer pe granita)

Persoane de contact pentru membrii EFET :
Peter Styles – e-mail: peter.styles@efet.org
Sandra MILARDOVIC – e-mail: sandra.milardovic@efet.org

Persoana de contact pentru membrii EURELECTRIC
Lara SCARPITTA- e-mail: lscarpita@eurelectric.org