| Investitiile �n energia eoliana ram�n deocamdata la nivel de intentie, desi potential exista |
| 2010-04-06 |
| România are un potential ridicat de productie a energiei din surse eoliene, putând fi instalate turbine cu o capacitate de 14.000 MW, apropiata de cea a tuturor producatorilor de electricitate de pe piata la un loc, însa autoritatea de reglementare nu a primit nicio solicitare în acest sens. Îngrijorarile Uniunii Europene în privinta asigurarii necesarului de energie, determinate de preturile ridicate ale combustibililor, de problemele în aprovizionare si de încalzirea globala, cauzata de emisiile generate în mare parte de producatorii de energie, au determinat o promovare intensa a energiilor regenerabile, mai putin poluante si teoretic nelimitate. Printre acestea se numara energia eoliana, geotermala, biomasa sau cea solara. Unul dintre sectoarele în care România poate dezvolta capacitati noi si nepoluante de producere a eletricitatii din surse regenerabile este cel eolian, al carui potential teoretic se ridica la 14.000 MW instalati, cu doar 1.000 MW mai putin decât puterea instalata cumulata a tuturor producatorilor de energie la nivel national. "Înca nu a venit nimeni la noi sa ceara autorizatie de înfiintare, desi multe companii spun ca intentioneaza sa investeasca în turbine eoliene. Multi înca fac studii, evaluari, masuratori", a declarat agentiei MEDIAFAX Nicolae Opris, vicepresedinte al Autoritatii Nationale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). În România functioneaza deja câteva turbine eoliene, dar cu puteri reduse, al caror aport în productia anuala este nesemnificativ. Licentele si autorizatiile pentru producerea, transportul, distributia si furnizarea de electricitate sunt acordate de ANRE, autoritate care stabileste reglementarile pentru functionarea sectorului energetic si a pietelor de energie electrica, termica si gaze naturale. Desi interesul companiilor pentru acest sector, este, cel putin la nivel declarativ, imens, si au fost anuntate proiecte totalizând mai multe mii de megawati, în practica lucrurile stau altfel. "În realitate, aceasta cifra este mai mica, pentru ca unii investitori vin pe acelasi proiect, iar masuratorile si autorizarile dureaza", a spus Opris. Scenariul ipotetic în care capacitatile actuale ar fi suplimentate cu întregul potential, de 14.000 MW, în turbine eoliene, productia anuala de energie ar creste cu 23 TWh, respectiv mai mult cu 36,9% fata de productia bruta de energie din anul 2006, de 62,21 TWh. Interesul pentru proiectele eoliene, mai mult sau mai putin teoretic, al României, sustinut de intentia Uniunii Europene, asumata si de Guvernul de la Bucuresti, ca în anul 2020 sursele de energie regenerabila sa asigure 20% din consumul energetic al blocului comunitar, si de oportunitatile României ca piata nesaturata si de statutul de nou membru al Uniunii au determinat marii jucatori energetici europeni sa anunte planuri pentru constructia de centrale eoliene. Potrivit oficialilor Ministerului Economiei si Finantelor (MEF), o însumare a intentiilor anuntate de investitori pentru constructia de turbine eoliene depaseste nivelul de 10.000 MW. "Primim zilnic exprimari ale interesului de la investitori care vor o turbina eoliana sau ferme eoliene. Daca îi adunam pe toti care si-au exprimat interesul, depasim 10.000 MW", a afirmat seful Directiei de politici energetice din MEF, Alexandru Sandulescu. Costul instalarii unui MW de energie în centrale eoliene variaza de la un milion de euro la 1,4 milioane euro. Totodata, perioada de recuperare a investitiei este mai mare decât cea într-o termocentrala, spre exemplu, ceea ce face ca energia produsa în centrale eoliene sa fie mai scumpa decât cea produsa în termocentrale, centrale nucleare sau hidrocentrale. Printre companiile care au anuntat intentii de a investi în turbine eoliene sunt Enel (Italia), care, prin preluarea firmei Blue Line Bistrita, dispune de posibilitatea de construi turbine cu o capacitate potentiala de 200 MW instalati. Eviva Nalbant, o subsidiara a grupului portughez Martifer, a concesionat la Babadag, judetul Tulcea, un teren cu o suprafata de 260 de hectare, unde va dezvolta un parc eolian de 48 MW, reprezentând prima etapa dintr-un proiect care vizeaza constructia unor centrale eoliene de 400 MW, pâna în 2012. Distribuitorul si furnizorul de energie detinut de stat Electrica vizeaza detinerea a circa 100 MW în turbine eoliene. De asemenea, grupul ceh CEZ urmareste realizarea unor investitii greenfield pentru constructia unor capacitati eoliene tot de 100 MW. Totodata, distribuitorul de gaz petrolier lichefiat Butan Gas, fondat de omul de afaceri Iosif Constantin Dragan, a anuntat ca va investi în productia de energie eoliana. Intentii similare au anuntat si grupul german E.ON, compania spaniola Detea si firma energetica de stat Verbund Austria, aceasta din urma fiind interesata de constructia unui parc de turbine eoliene în zona santierului naval Constanta. Un investitor are nevoie, pe lânga o serie de autorizatii, si de terenuri amplasate într-o zona propice pentru constructia unor centrale eoliene. Totodata, trebuie avute în vedere impactul asupra mediului, protectia pasarilor, poluarea fonica, precum si elementul estetic. Pentru ca o investitie în energia eoliana sa fie rentabila, astfel de unitati trebuie amplasate în zone în care valorile medii ale vântului variaza între viteze de peste 11 metri/secunda si de cel putin 3,5 metri/secunda. Sub acest prag minim o astfel de investitie este neprofitabila. Determinarea intensitatii vântului se realizeaza prin masuratori, care dureaza cel putin un an. Regiunile cu potential energetic eolian ridicat sunt litoralul Marii Negre, podisurile din Muntenia si Dobrogea si zonele montane înalte, potrivit Agentiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE). Totodata, un impediment pentru investitorii care intentioneaza sa aloce fonduri în productia de energie din surse eoliene este cererea ridicata de componente si de turbine, care face ca livrarea acestora sa dureze între doi si trei ani de la momentul cererii. Siemens, unul dintre principalii producatori de echipamente pentru generatoarele eoliene, sustine ca instalatiile vor fi disponibile pe piata româneasca abia peste 2-3 ani, din cauza cererii ridicate. "Potrivit unor estimari, în România exista proiecte eoliene de generare a energiei regenerabile în stadiu de proiectare si de finantare pentru o capacitate de ordinul miilor de MW. Timpul de livrare pentru un astfel de proiect este de aproximativ trei ani", a declarat Petru Ruset, directorul diviziei românesti a Siemens de generare, transport si distributie a energiei. Siemens nu a livrat, deocamdata, în România, astfel de echipamente. Reprezentantii altui furnizor important de echipamente pentru turbine eoliene, General Electric (GE) Energy, au spus ca firma a livrat echipamente în România doar pentru unitati mici, dar se asteapta ca proiectele mari sa înceapa în 2008-2009. "Primele proiecte mari pentru care GE Energy va livra echipamente de turbine eoliene în România vor începe în 2008-2009", au aratat reprezentantii companiei. Potrivit documentului de strategie energetica a României pentru intervalul 2007-2020, aprobat de Guvern, construirea de noi capacitati de producere a energiei din surse regenerabile, inclusiv eoliene, presupune costuri totale de 1,8 miliarde de euro. Pentru atragerea investitorilor în sectorul energiilor regenerabile, autoritatile au elaborat un sistem de certificate verzi, utilizat si în UE. Certificatele verzi sunt emise lunar producatorilor de catre compania de stat Transelectrica, operatorul national de transport si sistem, si sunt documente care atesta producerea din surse regenerabile a unei cantitati de 1 MWh de electricitate, pe care producatorii le pot vinde. Furnizorii de electricitate sunt obligati sa cumpere anual un numar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii stabilite si cantitatea de electricitate furnizata clientilor. Totodata, firmele interesate de sectorul energiilor regenerabile vor beneficia de conectarea la sistemul national de transport. Un raport din luna februarie al Biroului de Statistica al Uniunii Europene, Eurostat, sustinea ca România se va situa, în 2010, printre tarile din blocul comunitar cu cea mai ridicata pondere de electricitate produsa din surse regenerabile în consumul total. Pâna atunci însa, România are sanse mai mari sa construiasca termocentrale noi cu tehnologii evoluate si mai putin poluante, pentru care marile grupuri europene de utilitati, si nu numai, duc o batalie asidua. E.ON (Germania), Enel (Italia), CEZ (Cehia), Electrabel (Belgia), AES Corporation (SUA), Gaz de France, Electricite de France International, Edison (Italia), Mechel International Holding (Elvetia) si Centralele Electrice Ungare se afla pe listele de asteptare pentru implicarea în proiecte de constructie de termocentrale noi. În acelasi timp, companiile petroliere Petrom, Rompetrol si Lukoil sau producatorul de aluminiu Alro Slatina au anuntat intentii similare. Capacitatea instalata în turbine eoliene în toata lumea se ridica la sfârsitul anului 2006 la 73.904 MW, reprezentând aproximativ 1% din necesarul mondial de energie electrica. Germania se situeaza pe primul loc în lume în functie de capacitatea instalata în turbine eoliene, cu o productie anuala de circa 20.000 MWh. (MEDIAFAX) |
Inapoi la index
Opcom Anunţuri
Opcom Comunicate de presă
Ştiri